În trecerea grăbită prin lume către veci,

Fă-ti timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!

Fă-ti timp să vezi durerea

s

i lacrima arzând,

Fă-ti timp să posi, cu mila, să le alini, trecând.

Fă-ti timp pentru-adevăruri si adânciri în vis,

Fă-ti timp pentru cântare cu sufletul deschis,

Fă-ti timp să vezi pădurea, s-asculti lâng-un izvor,

Fă-ti timp s-auzi ce spune o floare, un cocor.

Fă-ti timp s-astepti din urmă când mergi cu slăbănogi,

Fă-ti timp pe-un munte, seara, stând singur sâ te rogi,

Fă-ti timp să stai cu mama si tatăl tău bătrâni,

Fă-ti timp de-o vorbă bună si-o coajă pentru câini.

Fă-ti timp să stai aproape de cei iubiti, voios,

Fă-ti timp să fii si-al casei în slujba lui Cristos,

Fă-ti timp să gusti frumsetea din tot ce e curat,

Fă-ti timp, căci esti de taine si lumi înconjurat.

Fă-ti timp de rugăciune,de post si meditări,

Fă-ti timp de cercetarea de frati si de-adunări,

Fă-ti timp si-adună-ti zilnic din toate câte-un pic,

Fă-ti timp, căci viata trece si când nu faci nimic.

Fă-ti timp lângă Cuvântul lui Dumnezeu să stai,

Fă-ti timp, căci toate-acestea au pentru tine-un grai,

Fă-ti timp s-asculti la toate, din toate să înveti,

Fă-ti timp să dai vietii si mortii tale pret.

Fă-ti timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi;

Comoara risipită a vietii n-o mai strângi.

Poezia ‘Fa-ti timp’, autor Traian Dorz